Moldova, liderul stagnării din România. Legătura cu România competitivă, cu hub-urile de tehnologie de la Cluj, fabricile de componente auto din Vest şi a salariilor mari este doar un proiect într-un sertar
Realități economice

Moldova, liderul stagnării din România. Legătura cu România competitivă, cu hub-urile de tehnologie de la Cluj, fabricile de componente auto din Vest şi a salariilor mari este doar un proiect într-un sertar

În ţara noastră se înregistrează cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană în ceea ce privește dezvoltarea economică a regiunilor, iar de la an la an, pare că această inegalitate economică se adâncește. O Românie nu găseşte locuri de muncă, cealaltă nu găseşte angajaţi. E tabloul celei mai inegale ţări din Europa, unde unii fac paşi spre prosperitate, iar ceilalţi fac paşi pe loc.

Lideră la stagnare este Moldova. Din cele opt judeţe din Moldova, în şapte angajaţii reprezintă mai puţin de 20% din totalul populaţiei. Abundă şomerii şi lipsesc investitorii. În Capitală şi-n Transilvania situaţia este exact pe dos. Ratele de angajare sunt peste media naţională – abundă investitorii, însă nu mai au pe cine angaja.

Deşi simptomele sunt diferite, ambele Românii suferă de aceeaşi boală. Plafonarea.

Plafonul e şi mai greu de spart de vreme ce nici infrastructura nu ajută. Deşi Moldova a devenit cea mai mare pungă de sărăcie a României, autostrada care trebuia s-o unească de Transilvania a rămas un proiect într-un sertar.

Era o legătură care ar fi putut sparge şi plafonul celeilalte Românii. România competitivă, a hub-urilor de tehnologie de la Cluj, a fabricilor de componente auto din Vest şi-a salariilor mari. Dezvoltarea este aici frânată de deficitul de personal. În judeţele Timiş, Arad, Cluj, Braşov şi Sibiu lucrează mai bine de 30% dintre locuitori. În oraşe, unde s-au înmulţit multinaţionalele, angajatorii supralicitează pentru forţă de muncă şi tot recrutează greu.

La mijloc însă sunt munţii, unde se opresc şi investiţiile. Lipsa infrastructurii, fie ea între est şi vest sau între rural şi urban, e poate unul din motivele principale ale discrepanţelor financiare. Cei mai bogaţi 20% dintre români câştigă de peste opt ori mai mulţi bani decât cei mai săraci 20%.

Articolul complet pe digi24.ro

Facebook Comments